Suceava a devenit capitală a Moldovei în secolul al XIV-lea, aici stabilindu-şi reşedinţa cei cunoscuţi domnitori ai Moldovei - Petru I Vluşat, Alexandru cel Bun, Bogdan al 11-lea, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu. În secolul al XVII-lea, în Suceava trăia o comunitate numeroasă de armeni. Strada Armenească conservă multe case ale armenilor  de un deosebit interes istoric. În interiorul Cetăţii Zamca, situată în partea vestică a Sucevei, se află o mănăstire armeană din secolul al XVI-lea, cu hramul Sfântul Auxentie, înconjurată de un zid de piatră, cu o poartă monumentală. Este socotită cel mai important monument al comunităţii armene din România. Trebuie să vedeţi cu ochii dumneavoastră aceste exemplare unice de arhitectură feudală moldovenească, ca să înţelegeţi fascinaţia pe care o exercită dintotdeauna asupra oamenilor:Voroneţ „adevărată Capelă Sixtină a României şi chiar a Orientului", cu vestita frescă de pe faţada vestică, reprezentând Judecata de Apoi, Putna (1466-1469) - care păstrează colecţii de broderii şi obiecte bisericeşti din secolul al XV-lea, Humor (1530) - cu admirabile fresce exterioare bizantine executate de Toma Zugravul, Suceviţa (1591) - cu impresionanta Scară avirtutilorpictată pe latura de nord, Moldoviţa (1532) - dominată de strălucitorul auriu al frescelor ei, cea mai cunoscută dintre acestea fiind Asediul Constantinopolului etc.